116

image

Mi-e greu să cred că nu l-am văzut de 20 de ani ! Este atât de viu în inima mea, în amintirile mele, învățăturile lui îmi sunt idealuri, povestirile lui au un loc de cinste în sufletul meu!
Mihail – arhanghel, căpetenie de oştire cerească !
Totuşi, mama lui, străbunica mea, l-a numit neoficial (şi oarecum “modern”) Eugen. În limbajul oamenilor de la țară, cu influențe slavone în vorbire , a devenit Iogel! Moş Iogel ! (Moş Bodrângă, dacă aş cita-o pe bunica). Stăteam cu sufletul la gură când descria luptele din al II- lea Război Mondial, lagărele din Siberia sau foametea din 1917, când oamenii se ucideau între ei pentru o sită de mălai. Şi dacă ar fi fost doar atât…
Cel mai mare dintre frații lui, rămaşi de timpuriu fără tată, el a fost cel care şi-a ajutat ceilalți şase frați ( toți băieți) să devină oameni ! Când străbunica a fost răpusă de boală şi imobilizată, el a fost cel care, cu o răbdare plină de dragoste, a îngrijit-o până la plecare! I-a îndemnat pe frați să învețe, să fie oameni corecți şi destoinici! A suferit când doi dintre ei au plătit tribut cu viața, pentru ca noi, acum, să ne bucurăm de pace ! A iubit cerul şi dreptatea! Lumina şi Cartea ! Şi ne-a învățat şi pe noi să iubim cărțile şi lumea lor magică! A făcut un drum de 200 km. pe jos, pentru a duce bani pentru haine unuia din copiii lui care urma o facultate! Toate aceste lucruri sunt doar umbra a ceea ce a fost bunicul meu !
Suflet şi privire ca a lui, nu am mai întâlnit!
Acum 116 ani, într-o zi frumoasă de toamnă, avea să se nască primul meu prieten, cel mai dulce şi blând bunel din toți pe care i-am cunoscut vreodată!

2016-11-04-17-47-44

 

Advertisements

12 thoughts on “116

  1. Bunicii plecați sunt răni care nu ni se închid, oricâți ani ar trece. Așa simt eu. Niciun copac în puterea vârstei nu trece prin viață fără să aibă ramuri frânte.

    Like

  2. Eu nu l-am mai văzut pe al meu de 37 de ani… Veteran după ambele… Acum 115 ani se pregătea pentru lupta de la Mărășești… O să vă zic povestea lui, dar până atunci, din parte-mi,
    Felicitări pentru idee!
    Puțini mai au timp să-și amintească de ceea ce au făcut bunicii.

    Like

    • Eu am rămas aşa ..topită, de când mă ştiu ! Mă topeam de câte ori îmi săruta fruntea dimineața, de câte ori buchiseam corect iar el, ca premiu, îmi făcea leagăn în uşiorii uşii (sic !) , mă topeam când îmi dădea voie să mă joc cu vârtelnița străbunicii…
      Mulțumesc Potecuță ! Te simt aproape !

      Liked by 2 people

  3. o poveste de oameni. oamenii de atunci, n-au vreo treabă cu oamenii de azi… ca și tine, la rândul meu am avut un moș… și e și vina lui pentru ceea ce am ajuns să fac eu azi cu cuvintele. felicitări pentru articol.

    Like

  4. Vor iesi din țărână cu totii la soare – in muguri , in frunze , in floare …
    Îi vor culege nepoții si-i vor strange in glastră – sa le fie cerul senin si zarea albastră !

    Like

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s