Metamorfoze

Să eliberezi cuvinte, să alegi fapte, să fii atent cum respiri, să ai grijă cum conduci; să nu se ardă mâncarea; vezi, să nu cadă copilul; atenție la tren; ah, e ziua mătușii; ninge iar? Acestea sunt a mia parte din grijile care ne hăituiesc. Și nici macar nu sunt valide. Cum ar fi sa fii în “nivelul” următor: ” se va prezenta  oare astăzi? de câte ori va trebui să ne întâlnim pe holurile tribunalului? știam că va avea câștig de cauză! totuși, copilul va rămâne la mine; oare pentru următoarea serie de citostatice, de unde voi mai împrumuta?dar…tata nu îmi mai răspunde la telefon; ce bine ar fi să vină cineva acum să mă poată găsi” …. As putea spune eu, care din ei este mai îngrijorat? Dar ce este mai dureros (deși este suficient să fii împărțit între tată și mamă) nu s-a arătat încă! Există și o altă dimensiune, mai adâncă, mai înfricoșătoare! Este starea aceea de durere permanentă, de agonie. Haosul, abisul, neantul. Insomnia, apatia, greața. Buzele uscate, gâtul umflat, brațele moi. Cearcăne, vânătăi. Refuz.

Secole.

Vuiet. Gri.

Sete. Vânt. Lacrimi.

Amintiri. Fotografii. Comemorări. Fantome.

Silabe. Cuvinte. Psalmi. Poezii. Simțăminte.

Să eliberezi cuvinte (pe care nu mai ai cui să i le spui); să alegi fapte (abia acum realizezi că poți alege(!); să fii atent cum respiri (parcă până acum nu mi se părea ceva extraordinar că pot să respir)….

 

11781749_941009162609022_1725350911577592528_n[1]

(pictură de Iulia Schiopu  „Liebe”)

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s