chemare

te las să pleci, mă lași să urc

te ostenești și mă încurc

te chem, mă uiți, ne învârtim

tu râzi, eu ard și e pustiu

nu știu cum să trăiesc acum

e ceață, noapte e și fum.

 

încerc să văd mai jos de noi..

pot desluși doar pași târzii

nimic nu suntem. călători.

aș vrea să plec, ori tu să vii

nu pot să știu de e  corect

căci e tot noapte, și te-aștept.

 

mai sus de astre e senin.

și orice zgomot surd, dipare

nici amețeală, nici venin

nici fum, nici nopți , ci numai soare

dar cred că pot să mă gândesc

și dorul viu să îl numesc

chemare

 

3 thoughts on “chemare

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s